La mulţi ani… 2010!

Ce prostie saturată se aşterne prin-prejur, dar mai ales în preajma sărbătorilor şi a Anului Nou. Cum zicea un comediant român: “În preajma sărbătorilor, oamenilor e scade IQ-ul cu 50%. Ajungi să priveşti un set de lumânări parfumate şi să spui: Oaiii ce tareee!” Şi îi cam dau dreptate, dar nu în direcţia punctată de el. Mă refer aici la veşnicele afişaje  fie ele cu beculeţe sau doar desenate pentru a fi mai apoi atârnate deasupra vreunei şosele (că să vadă toată că sunt proşti până la ultima celulă).

E evident pentru toată lumea că mesajul exprimă o întâmpinare cu bine a noului an. DAR, cum să urezi UNUI SINGUR AN să aibe parte de mulţi ani.

-Io, Mary V-L îi urez şi io sănătate, fericire şi un călduros “La mulţi ani!”.

-Ce călduros mă, că-i iarnă..?

-Păi… păi… Păi la mulţi ani cu sănătate, să-mi suporte de toatee.. Se ştiee!

- Aşa da. Aşa da “La mulţi ani”…

Mai ştiţi? Poate aşa au gândit şi cei care comandă astfel de mesaje spre a fi afişate. Ca să suporte până şi anul toate măgăriie lor, Anul Nou, ca-n fiecare an, are mai mulţi ani decât precedentul.

Ave!

A.M.

Altă ştire grozavă

Mă uit la ştiri şi aud următoarele (pe bune):

Gigi Becali face show la Poiana Braşov, unde a băut vin fiert şi a mâncat cârnaţ’.

A.M.

Deci, e azi.

Deci, da. Deci sunt din nou aicia unde mă simţesc bine că nu mă vede lumea şi nu fuge ca de monstru. Că eu am fost frumos când eram mic. La mine, adică la persoana mea. Păi e a mea, nu? E democraţie, deci pot să am pesoana mea, că dacă nu era a mea, nu mai puteam să zic persoana mea. E filozofie, vorbim noi şi despre profundităţi. La mine urâţenia a crescut porpoţional cu bătrânia, cum zicea Lică de la bar. Hî hî. Şi zicea bine al dracu, că porpoţiulitatea asta… Aşa se zice, nu? E proporţio… tu zi mai departe.  Aşa, mulţumesc. Am crezut că am greşit ceva. Porpoţiunea e ca căpiţele de fân şi vacile. Că dacă vacile… Deci. Vacile… Deci da. Aşa. Dacă vacile sunt multe, căpiţele se fac puţine şi rămân goale, fără fân. Deci creşte vaca, scade fânu şi invers. Nu? Asta deja e porpoţiulitare din colo cătră noi. Ce e? Nu ştii tu… O să explic la toate lumile… Dar cu altă ocazie. Stai, ho. Să mă semnez ca tine. 

maryvangylya.din.sat. 

E… Mary!

Aşa cum am promis în postările mai vechi, prin găleata mea în care se poate uita toată lumea să vadă ce am băgat (adică blogu’ meu) va spune câte un cuvânt, două, un personaj aparte şi remarcant de benefic asupra durerii de cap. O face să crească.

Doamnelor, domnilor, profesori, elevi, mucitori, ingineri, sub-ingineri, mecanici auto, mecanici de locomotivă, ospătari, ospătărese, manelişti, sinucigaşi, poliţişti, şoferi, BĂ!

Daţi-mi voie să o/îl (că e ca Naomi numai că nu… ştiţi… nu Germania, ultimul etaj, puf, uşi din dos ) prezint pe Mary Vany-Lya. Uitaţi-vă la… chestie. Vă place, nu? Eee.. aşa ceva numa’ în pivniţa lu’ Gh.-Dej mai găsiţi.

P.S. Ştiu că n-am pus nici o poză. Totuşi, să-mi spuneţi dacă vă place chipul…  sluţeniei literare.

A.M.

Mamă te iubesc.(să ne râdem puţin…)

- Alo, mamă? Tu mă auzi? Eu nu. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi Anului Nou îţi doresc sănătate, fericire, pensie mai mare, tot ce îţi doreşti, spor în toate [...] (după 5 minute), să ai putere să faci de toate, să nu ţi se ardă cozonacii niciodată şi numai bine şi pace peste tot unde mergi, An Nou fericit şi Crăciun fericit de asemenea că am uitat de astea. Mă auzi sau mai zic o data? Şi fă testamentu’ ăla că-i păcat să ne prindă Crăciunu’ fără să avem inimile împăcate… Auzi?!

- Asta ai zis-o şi anu’ trecut.

- Ptiu, baba drecu. Şi-o amintit…

A.M.

Europa liberă, acasă!

www.100000romani.ro

A.M.

De sărbători

Sărbătorile de iarnă constituie cea mai frumoasă perioadă a anului pentru mulţi dintre români. Toată lumea e fericită, familii se unesc ş.a.m.d.. Şi dacă tot e lumea fericită se subînţelege faptul că persoanele îşi împărtăşesc acest sentiment între ele. Ce rezultă? “Cele mai frumoase urări de sărbători”. Bineînţeles, vorbesc despre poezioarele şi mesajele acelea ce le primim de la diverşi cunoscuţi care la rândul lor le-au primit de la alţi cunoscuţi şi le-a fost lene să scrie un mesaj sincer. Fenomenul e relativ nou (de aprox. 2 ani), textele în cauză fiind copiate de pe net.

Anul trecut (parcă..), datorită împrejurării informaţionale create de avalaşe de mesaje descrise mai sus am semnalat cea mai frumoasă urare de Crăciun pe care o puteam primi la momentul respectiv.

“Crăciun fericit şi sănătate ţie şi familiei!” Ceva în genul acesta suna mesajul respectiv.

Iar ceea ce e amuzant în povestea cu mesajele ieftine şi impersonale, e că de multe ori cu se potrivesc caracterului celui ce le-a trimis. Imaginaţi-vă un tip scorţos şi veşnic ciufut, să vă scrie un catren mai delicat ca un fulg de nea despre seninătatea atmosferei de Crăciun.  Unele lucruri nu puşcă orice le-ai face. Aceste mesaje pot uşor deveni subiect de critică la adresa persoanei care a trimis, pentru simplul fapt că e lipsit de sentiment şi trăire. E gol şi rece.

A.M.

Revoluţia continuă

Revoluția continuă prin atitudine! Cum începe totul? Prin propriul tău exemplu, cel mai bun exemplu care ar putea fi dat; un exemplu care ar ști să respecte adevăratele valori și un exemplu care întelege sacrificiul facut acum 20 de ani.

Acum 20 de ani viața era altfel: cozi la mânacare și îmbrăcăminte, carnete de partid, pământuri intrate în visteria statului, planuri cincinale … și multă minciună. Și cenzură. Și 5 zile (16-20 dec.) în care timișorenii au luptat singuri cu regimul. În 20 dec. Timisoara era primul oraș liber de comunism. Jertfele însă au fost arse …

Copii, studenți sau muncitori, toți și-au plătit scump curajul de a striga „ Libertate !” , „Jos tiranul!”, ”Jos comunismul!” sau „Păcat,păcat de sângele vărsat !”.

Acum? Acum e o datorie morală, o chestiune de onoare și de respect. Pe 17 decembrie va avea loc “Marșul Revoluției”, un mars comemorativ cu rolul de omagia sacrificiul făcut de timișoreni acum 20 de ani. Revoulția continuă prin atitudine, prin atitudinea noastră față de ei și față de noi în aceste zile. Ia o lumânare și vino joi, 17 dec, ora 18.30 în Piața Operei.  www.eroiinumor.ro

Ştirea nr. 2 (III)

Am revenit cu imagini în care lingăul comuni..ăă.. Vadim comentează cele întâmplate.

-Măi ăăă.. Eu ăăă nu l-am ăăă văzut pe bietul ăăă gândac. De altfel e şi el unul dintre ro-ăăă-mânii care cu siguranţă, iar aici nu am dubii, ar fi votat cu ăăă mine. Dar ce să faci când aştia te fură ăăă  aşa de grosolan. Mafiile (cu accentul pe “i”) şi-au strâns mâinile pentru a ăăă mă distruge. Dar îl am ăăă pe ăăă Becali şi după cum ştiţi, e greeeu cu Becali…

Este adevărat că excesul de maculatură pro-comunistă a fost cauza decesului? Gândăcelul se afla într-o mică gaură din asfalt totuşi, greutatea mare a fost cea decisivă.

-Ce maculatură mă? Aia îi maculatură mă?! Bă golanule! Bă oligofrenule! Bă boule, sterge-te bă la gură de bale bă! Maculatură îi mă-ta mă! Ce [BiiP] mă-tii numeşti tu maculatură mă? Uite aici artă poetică bă, scoate pâlniile.. Să trăiască-n veci partidul, Tricolorul, România/ Să trăiască Ceauşescu care ne-a redat mândria de a sărbători unirea…

Ăla nu era Regele Ferdinand I?

-Ce rege mă…? România a avut un singur rege… Tovarăşul rege, secretar general al partidului comunist român, comandant suprem al Armatei şi preşedintele României, împuşcat mişeleşte, Nicolae Ceauşescu. Ţi-am demonstrat că eşti prost mă?

Mda… Săracul gândăcel, printr-un accident a ajuns să fie erou revoluţionar anticomunist.

A.M.

Ştirea nr. 2 (II)

Revenim la ştirea cu numărul 2 cu o legătură de la faţa locului cumplitului accident prin intermediul lui Cătălin Radu Tănase cel Frumos ca şi Gândacul.

-Bună ziua doamnelor şi bla-bla. Mă aflu chiar aici, dar fix aici, exagerat de precis, aici unde a avut loc accidentul. Se pare că tonele de volume cu poezii adresate familiei ceauşiste, partidului comunist ş.a.m.d. i-au fost fatale gândacului a cărui vină a fost că se afla pur şi simplu în trecere pe stradă…

Se pare că am pierdut sunetul, dar vă vom descrie noi cam ce ar vrea să zică extraterestrul. Se pare că se apleacă peste cadavrul încă neridicat de Medicina Legală. Ţinem să menţionăm că elicopterele mai multor televiziuni survolează în acest moment zona. Să revenim la Tănase… Are ceva în mână… Ceva mic şi ascuţit. E o scobitoare şi… Oh nu, se pare că o va înfige în gândac pentru a ne demonstra cât de asemănator cu o foaie velină a devenit. Trebuie să-i recunoaştem curajul colegului nostru. Scobitoarea stă dreaptă.

Vom reveni cu un eventual comentariu din partea nebu.. ăă.. comuni..ăă… tribunului în cele ce urmează. Rămâneţi cu noi, uitaţi-vă la reclamele extrem de plictisitoare şi stupide care nu au sfârşit. Noi luăm bani pentru ele, de voi de doare-n… gândac.